Clujul e un oraș de 380.000 locuitori. Este un oraș vechi – cel puțin după standardele romanești – fiind atestat documentar din secolul III. Istoria orașului reflectă vantul mereu schimbător al istoriei transilvane. Orașul a aparținut Ungariei, apoi Romaniei, apoi iar Ungariei, apoi iar Romaniei ș.a.m.d. Actualmente Clujul în Romania și această stare de fapt pare a fi una în general consolidată.

Cel mai notabil lucru despre Cluj e că găzduiește aproximativ 90.000 studenți, și astfel de fapt întreg orașu se învarte în jurul educației universitare. Vara, cand studenții pleacă, Clujul arată ca pic ca un oraș părăsit din vestul sălbatic. Oricum, Clujul e capitala culturală a Transilvaniei, cu teatre, cinematografe, săli de expoziție, etc. Teatrul Maghiar e acela mai bine cotat, și de cand e condus de regizorul Tompa Gabor, programul lui a devenit realmente progresist și percutant. Orașul găzduiește deasemenea TIFF-ul, cel mai mare festival de filme din Romania. Fabrica de Pensule s-a înființat în 2009 și este cel mai mare operator cultural independent.

Clujul e un oraș multietnic. Comunitatea de maghiari numără 70.000 suflete. Ei generează o parte semnificativă a outputului cultural al orașului. Naționalismul a fost prezent în oraș în special în vremea lui Funar, primarul ultranaționalist al orașului. Azi naționalismul este unul mocnit, practicat sub nivelul vizibilității, cu un caracter de trage-împinge.

Orașul a fost industrializat forțat în epoca comunistă. CUG-ul (Combinatul de Utilaje Grele, acum defunct) este un exemplu reprezentativ. O masă uriașă de oameni din sate a fost adusă și convertiți în proletari – aceștia formand cartierele Mănăștur și Mărăști. Amalgamul social în aceste două cartiere muncitorești este unic. Majoritatea locuitorilor au rude de gradul 1 la țară și există un flux întreg de bunuri și servicii între oraș și satele învecinate. De cand industria comunistă a dat ortul popii, orașul s-a întors la furnizarea de servicii. Cele mai notabile sunt cele în domeniul educației, medicinei, precum și cele financiare. IT-ul a a venit în ultimii 7 ani ca o apariție binevenită.

Clujenii vechi lucrează în general în domenii cu “gulerul alb”. Sunt un pic aroganți (deși ceva mai puțin decat locuitorii altor capitale) și au un spirit critic acut pentru practic orice (claxoanele non-stop în trafic exemplifică bine fenomenul). Pe de altă parte sunt rezonabil de demni de încredere și nutresc respect pentru proprietate privată. Aceste trăsături converg cu spiritul regiunii în general.

În Cluj te simți respectat ca cetățean. Poliția își face treaba fin și neintruziv. Te simți în siguranță în Cluj. Te poti simți burgeois. Sau poți refuza să te simți burgeois. Oricum, Clujul e un oraș plăcut ca și loc de trăit. În multe aspecte este de-a dreptul rural (ex. comportamentul cu animelele de casă)  în foarte multe aspecte e rezonabil (ex. viața socială) și în cateva aspecte e excelent (ex. cateva cercuri artistice). Hai, servește!