REMUS GABRIEL ANGHEL ET TOMA BUREAN

Noua Diversitate Etnică din Cluj: Studenţii Musulmani şi Moldoveni

 

Clujul este un oraş cu un număr crescând de studenţi străini. Creşterea acestui fenomen are trei cauze. În primul rând este vorba de numărul mare de locuri speciale şi burse oferite studenţilor din Republica Moldova care vor să studieze în România. De exemplu, în Iaşi sunt şase mii de studenţi veniţi la studii din Republica Moldova. În Cluj sunt în jur de 1000 de studenţi beneficiari ai unor astfel de burse oferite de statul român. Un al doilea factor ţine de taxele de şcolarizare de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu. Acestea sunt în jur de şase mii de euro pe an, fiind cea mai mică sumă plătită pe an pentru o facultate de medicină din Uniunea Europeană. Cei care termină această facultate au şansa de a obţine o diplomă de medic recunoscută în Uniunea Europeană. Un alt program menit să atragă studenţi străini la Cluj este Erasmus care a creat un cadru prin care studenţi din UE pot să vină la Cluj pentru şase luni sau un an să studieze la universităţile din oraş. Numărul acestora încă este mic, în jur de 100, dar în creştere.

România nu este o ţară către care se migrează şi acest lucru se poate simţi şi la Cluj. Însă spre deosebire de alte oraşe din provincie, numărul de străini este mai mare şi acest lucru se datorează mai ales centrului universitar şi mai recent, investitorilor străini supuşi fenomenului de migraţie corporatistă.

În acest text descriem un fenomen aflat la început în România si în Cluj. Ne propunem ca prin utilizarea interviurilor să descoperim modalităţile de încorporare socială a studenţilor străini. În cele ce urmează vom prezenta unele date despre migraţia în România, cu situaţia studenţilor musulmani şi a celor din Republica Moldova, cele mai numeroase grupuri de studenţi străini din Cluj.

Imigranţii din Cluj

Conform Oficiului de Imigrări din Cluj, numărul imigranţilor a crescut de la 1.600 în 2003 la 4.000 în 2008 şi 8.000 în 2009. Datele din 2008 arată că cei mai mulţi străini au venit din Tunisia (864) şi Moldova (864) urmaţi de turci (358). În 2009, estimarile arată că 5.000 de imigranţi sunt din Uniunea Europeană şi 2.908 sunt din afara Uniunii. În 2010, acelaşi birou raportează 2.124 de străini care au permis temporar de rezidenţă pentru studii (Cluj4all, 7 aprilie 2010). Numărul studenţilor străini care vin la Cluj este în continuă creştere mai ales după ce România a intrat în Uniunea Europeană. Mare parte din aceştia au ales să studieze la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu. Doar la această universitate sunt 1.600 de studenţi străini. O mare parte din aceşti studenţi sunt fie musulmani sau cetăţeni din Republica Moldova.

Studenţii musulmani

Prezenţa studenţilor din ţări arabe se face simţită încă din perioada comunistă. Studenţii au fost atraşi de costurile de viaţă relativ mici şi de calitatea studiilor dar şi de un parteneriat favorabil între Ceauşescu şi dictatorii din Tunisia sau Libia. Imaginea acestora era de străini cu bani si afemeiaţi. Începând cu anii `90 numărul acestora a scăzut dramatic. În Cluj în anul 2000 oficialităţile raportau 413 studenţi din ţări musulmane. Acest număr se triplează în momentul în care studenţii reîncep să vină la studii la Cluj. Astfel, Marius Bojiţă, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj declara că în 2003 existau 586 de studenţi străini la Universitate. Acest număr creşte la 1.552 în 2008. Date din 2009 arată că 84% dintre studenţii străini de la Universitatea de Medicina erau tunisieni. 47% dintre toti studentii din Cluj erau musulmani. La Cluj, la Facultatea de medicină sunt 1.000 de studenţi la linia de predare în limba franceză şi 600 sunt la linia de predare în limba engleză. 200 dintre aceştia sunt suedezi. În timp ce medicii români migrează către Franţa, Suedia, Germania sau Marea Britanie, studenţii francezi vin la Cluj să studieze medicina. Un student francez declara că şcolile medicale franceze sunt elitiste în timp ce aici profesorii sunt deschişi şi le place să predea.

Majoritatea studenţilor străini care vin la Cluj sunt musulmani. Deşi oficial nu sunt mai mult de 500 de musulmani care au rezidenţă în Cluj acestora li se adaugă la începutul fiecărui an universitar încă o mie de studenţi. În 1997 a fost inaugurată prima moschee din oraş. Imamul a fost şi el student la medicină. Acesta a povestit că studenţii nu prea vin la moschee şi se abat de la calea arătată de religie. Aceeaşi impresie o regăsim publicată şi pe bloguri şi forumuri ale musulmanilor din România. Studenţilor li se impută că în loc să studieze îşi pierd nopţile în cluburi de noapte şi la jocuri de noroc. Unii nu vin la moschee de teamă ca populaţia majoritară să nu îi catalogheze ca fiind fundamentalişti. Pe o postare dedicată relaţiei dintre studenţii musulmani şi români unii se plângeau de studenţii străini că mereu întârzie la ore sau nu vin deloc şi că ignoră regulamentele. Concluzia era că este mai uşor pentru studenţii străini  să studieze la Cluj pentru că aici regulamentele nu sunt stricte şi nu se urmăreşte respectarea lor. Reacţia unui student străin a fost că nu e bine să se generalizeze şi credea că problema principală dintre studenţii străini şi cei români este lipsa de comunicare sau comunicare proastă.

 

Studenţii din Republica Moldova

Numărul studenţilor din Moldova a crescut constant începând cu 1991 mai ales din cauza unui program special, iniţiat de Guvernul României, care oferea locuri speciale şi burse pentru studenţii veniţi din Republica Moldova. Oraşele favorite pentru studenţii molodveni sunt Iaşiul, urmat de Bucureşti, Timişoara şi Cluj.

Spre deosebire de studenţii musulmani, mulţi dintre studenţii din Moldova nu plănuiesc să se întoarcă în ţară după absolvirea studiilor. Un studiu din 2003 arată că 57% din studenţii aflaţi în Republica Moldova plănuiesc să părăsească ţara şi îşi văd viitorul mai degrabă legat de emigrare. Unii dintre studenţii care ajung în România caută să se integreze, în timp ce alţii văd România ca un loc temporar de unde vor putea pleca către o ţară mai dezvoltată. Procesul de integrare în comunitatea românească poate fi urmărită prin legăturile de prietenie şi amiciţie cu români, dar şi prin activităţile culturale şi civice în care se implică studenţii moldoveni. Aceştia au creat asociaţii care le promovează interesele şi le păstrează identitatea. Un astfel de exemplu este GIB, Grupul de Iniţiativă Basarabeană, fondat în 2006. Această asociaţie a fost fondată de studenţi din Cluj pentru a promova interesele şi drepturile studenţilor basarabeni. Activităţile lor se concentrează în două direcţii: facilitarea integrării studenţilor moldoveni şi promovarea culturii basarabene. Cultura basarabeană este promovată prin festivaluri şi conferinţe anuale cât şi concerte ale artiştilor basarabeni. De exemplu, în 2009, asociaţia a organizat o conferinţă pentru a discuta situaţia politică în Moldova înainte de alegerile generale. Festivalul Basarabia 2009 a adunat şi a promovat artişti din Republica Moldova. Scopul festivalului era acela de promovare a identităţii basarabene ca parte a mediului multicultural clujean.

Percepţia despre moldoveni a suferit câteva schimbări notabile în Cluj. În anii `90 aceştia erau denumiti peiorativ „ruşi”. Ruşii erau cei care vindeau produse chinezeşti şi ruseşti în pieţele agroalimentare ale oraşului dar erau şi noii studenţi veniţi din Republica Moldova. De atunci s-au schimbat multe în percepţia cetăţenilor, mai ales că influenţa basarabeană s-a făcut resimţită mai ales în muzică dar şi prin showuri televizate. Percepţia despre studenţii moldoveni astazi nu este una negativă. Un studiu asupra vieţii moldovenilor din Cluj din 2009 arăta că studenţii moldoveni nu se simt respinşi sau izolaţi de comunitatea majoritară. Uneori aceştia sunt consideraţi ca fiind ruşi, dar studenţii moldoveni consideră că în general sunt trataţi egal de către studenţii români. Percepţia aceasta este întărită şi de acţiunile sociale şi culturale susţinute de către statul român. Ministerul Afacerilor Externe a finanţat mai multe evenimente şi festivaluri de promovare a identităţii româneşti în Moldova.

În cele ce urmează o să discutăm modalităţile de încorporare socială a studenţilor moldoveni şi musulmani. O să accentuăm modalităţile de socializare diferite ale celor două grupuri de migranţi şi vom reda percepţiile studenţilor în urma analizei interviurilor realizate cu un număr de 20 de interviuri, dintre care jumătate sunt realizate cu studenţi moldoveni şi jumătate cu studenţi musulmani. În fine, argumentăm faptul că diferenţa culturală percepută şi decizia de întoarcere sau nu în ţara de origine influenţează în mod decisiv socialitatea migranţilor.

 

Studenţii musulmani: percepţii sociale şi socialitate diferenţiată.

La ora actuală există mai multe ţări de unde studenţii continuă să sosească anual. Prezenţa lor în oraş este extrem de vizibilă, mai ales în ultimii ani de când numărul lor a început să fie mai mare, prin restaurantele cu specific oriental care au început să apară, şi nu în ultimul rând prin puţin cunoscuta moschee din zona Haşdeu.

Studenţii musulmani provin în special din ţări precum Tunisia şi alte ţări arabe din zona Golfului, dar şi din Kazahstan, Pakistan sau din ţări ale Uniunii Europene. Creşterea numărului studenţilor străini se datorează faptului că după 2007 diplomele obţinute în România sunt recunoscute în ţările Uniunii Europene dar şi pentru faptul că privit comparativ, costurile studiului în România sunt mari, dar încă mai mici decât în alte ţări europene. Studenţii musulmani trebuiesc să îşi plătească studiile şi în cea mai mare parte ei intenţionează să se întoarcă în ţările de unde au sosit. Studiile în România sunt considerate o investiţie pentru viitor. Ei au sosit în Cluj datorită recomandărilor făcute de către rude şi cunoscuţi care au studiat la rândul lor în Cluj. În cele ce urmează descriem şi opiniile acestor studenţi faţă de Cluj, modul în care aceştia percep atitudinea românilor faţă de studenţii străini, în fine ce înseamnă să fii musulman în Cluj.

Prima impresie a multora dintre ei când au ajuns la Cluj a fost de uşoară dezamăgire: în general studenţii nu aveau informaţii despre România şi se aşteptau ca ajungând într-o ţară a Uniunii Europene să găsească mult mai multă prosperitate: „am fost un pic dezamăgit, infrastructura şi clădirile arată cum arată. Oamenii sunt în regulă dar nu vorbeau engleză” (Ahmed[3]). Studenţii sosiţi din Kazahstan au o anumită familiaritate datorită trecutului comunist comun. În plus, aceştia pot să îşi facă prieteni printre studenţii basarabeni care cu care pot să vorbească în ruseşte. După trecerea primei perioade de adaptare, studenţii ajung să se adapteze bine la contextul local. Studenţii musulmani au câteva spaţii de socializare. Au relaţii de colegialitate cu studenţii români dar prieteniile pe care şi le fac sunt în cadrul grupurilor de studenţi străini, în special musulmani. Una dintre cauzele acestei preferinţe este şi faptul că studenţii nu au locuri în cămin şi atunci când închiriază locuinţe, în general se asociază mai mulţi. Pentru o parte dintre studenţi, sosirea în România este un fel de eliberare faţă de controlul familial şi social, unde tinerii sunt mai supuşi autorităţii părinţilor în ceea ce priveşte programul de viaţă şi relaţiile sociale. În general ei revendică o diferenţă culturală foarte marcată între societatea lor de origine şi între societatea românească, dar şi faptul că în România „pot să facă ce vor”. Studenţii se adaptează foarte bine societăţii clujene. Consideră că au avut parte rar de atitudini rasiste sau elemente de discriminare şi atunci când acest lucru s-a întâmplat a fost în cazul unor persoane mai în vârstă. Studenţii români li se par toleranţi şi interesaţi de a avea relaţii cu ei. În general societatea clujeană li se pare a fi o societate liniştită unde există siguranţă cotidiană şi toleranţă. Mediul de studenţi este multicultural, alături de studenţii musulmani existând studenţi moldoveni şi studenţi din vestul Europei sosiţi în special ca studenţi Erasmus. Aceasta generează o atmosferă plăcută în Cluj şi cea mai mare parte dintre studenţii musulmani ajung să se identifice destul de mult cu Clujul şi atunci când pleacă acasă, în ţările lor de origine, le lipseşte viaţa din Cluj.

O diferenţă marcată este între încorporarea socială a tinerilor şi a tinerelor studente. În timp ce tinerii preferă să socializeze între ei dar au foarte multe interacţiuni cu studenţi români sau vest-europeni, tinerele musulmane se izolează faţă de societatea studenţească clujeană reducând interacţiunea socială la minimum necesar. Tinerii studenţi sunt interesaţi să aibe relaţii cu alţi studenţi, lucru pe care îl văd adesea ca pe o eliberare socială. Ies adesea seara în cluburile din oraş, vor să aibe relaţii cu fete românce şi să facă petreceri. Unii dintre ei ar fi dispuşi să rămână în Cluj dacă ar exista oportunităţi suficiente de angajare sau de afaceri, deşi toţi sunt de acord că astfel de aşteptări sunt mai degrabă nerealiste. De aceea relaţiile cu româncele sunt considerate temporare: după perioada de studiu în România ei se vor întoarce în ţările lor, unde româncele ar trebui să se adapteze unui alt sistem de valori mult mai tradiţionalist. Pentru studenţi căsătoria cu o româncă ar trebui să fie aprobată de către părinţi, în special de taţi, iar diferenţa culturală şi religioasă este un impediment major. Totuşi, viaţa de student pentru ei înseamnă o sumedenie de amiciţii noi, cel puţin pentru perioada de studii.

Pentru studente situaţia este diferită. Ele preferă să se închidă în nişte cercuri foarte restrânse de studente musulmane. Adesea poartă hijab, varianta mai puţin tradiţionalistă a vălului islamic. Studentele nu sunt interesate să aibe relaţii cu studenţi români şi în general se plâng de faptul că tinerii musulmani ies mult în cluburi. Un alt loc de socializare important pentru studente este moscheea de pe strada Păstorului, unde se duc să se roage şi să citească. Acest loc nu oferă oportunităţi de socializare în afara grupurilor de studenţi musulmani. Astfel, putem discerne două modalităţi de încorporare socială a studenţilor musulmani: tinerii şi tinerele socializează în special în grupuri de studenţi musulmani, dar tinerii au o propensiune mai mare de a avea relaţii cu studenţi români. Tinerele sunt mult mai retrase, pe când tinerii profită de oportunităţile de socializare în cluburile şi pub-urile din oraş. Cu toate astea, relaţiile cu românii sunt mai degrabă temporare şi limitate la durata studiilor.

 

Studenţii moldoveni: migraţie permanentă şi identificare cu contextul clujean

Spre deosebire de studenţii musulmani, studenţii moldoveni au o modalitate complet diferită de încorporare socială care este generată în special de planurile lor de migraţie. Dacă studenţii musulmani au intenţia de a se întoarce în ţările lor de origine, nu acelaşi lucru este valabil pentru studenţii moldoveni. Pentru moldoveni, migraţia este definitivă iar perioada de studiu în România este privită ca hotărâtoare în acest sens: „noi nu vrem neapărat să mergem în România ci să scăpăm, să mergem în altă parte” (Cosmin). Studenţii consideră că diferenţele culturale sunt minime între ei şi români şi singurele diferenţe sunt accentul diferit şi uşoare diferenţe lingvistice. A fi student la Cluj este o chestiune de prestigiu. Parte dintre studenţii basarabeni investesc mult timp în educaţie şi consideră că obţinerea unor rezultate bune îi ajută atât pentru a migra mai departe (sau a rămâne în România) şi pentru a se dezvolta profesional. În plus studenţii basarabeni care vin la Cluj cunosc româna, ceea ce le face mult mai facil accesul la procesul educaţional, la încorporare socială şi relaţia cu instituţiile locale. Basarabenii au o imagine pozitivă despre Cluj. Provenind adesea din oraşele mai mici ale Republicii Moldova, viaţa de student în Cluj reprezintă o autorealizare, o etapă extrem de utilă pentru o eventuală migraţie ulterioară către Uniunea Europeană. În plus, posibilitatea de a obţine cetăţenia română deschide acestor studenţi şanse reale de a emigra mai departe. Sprijinul pentru studii acordat de către statul român şi accesul la cetăţenia română li se pare a fi ceva care li se cuvine datorită faptului că sunt români şi bunicii lor au trăit în România. Studenţii intervievaţi au menţionat faptul că nu prea mai au la ce să meargă înapoi în Republica Moldova, că viaţa lor se desfăşoară în Cluj şi că nu mai au multe în comun cu prietenii rămaşi „acasă”. Ei  menţionează în general toleranţa contextului clujean, dar şi că li s-a întâmplat să fie în situaţii în care să li se spună să plece „înapoi în Rusia”. Cadrul instituţional îi avantajează deoarece au acces la burse din partea statului român şi locuri în cămin. Acest lucru este hotărâtor pentru relaţiile sociale pe care le dobândesc în Cluj, deoarece ajung să locuiască împreună cu studenţi români şi să devină prieteni cu aceştia. Fricţiunile sunt mai rare şi menţionează că nu sunt probleme de comunicare cu tinerii români sau maghiari. În prima parte a vieţii de student basarabenii sunt activi în Grupul de Iniţiativă Basarabeană din Cluj. Activismul în cadrul GIB este realizat mai ales în primul an şi ajută basarabenii să socializeze şi să găsească noi prieteni. Mai apoi însă basarabenii încearcă să intre în alte grupuri sociale şi asociaţii. Pentru cei mai mulţi din ei sejurul la Cluj este dificil. Bursele sunt mici şi studenţii străini nu au drept de muncă. De aceea mulţi sunt susţinuţi financiari de către părinţi pe toată durata studiilor. Rămânerea în Cluj nu este o soluţie datorită oportunităţilor economice foarte limitate ale oraşului. Pentru mare parte dintre ei, migraţia către Bucureşti sau alte ţări europene rămâne singura opţiune de viitor.

Faţă de studenţii musulmani, basarabenii sunt practic „invizibili” în spaţiul public. Diferenţa culturală este minimă, cu toate acestea basarabenii tind să socializeze şi să trăiască în cupluri şi cercuri de basarabeni. Aceasta însă nu este un act conştient de „închidere” socială şi culturală, ci mai degrabă o socialitate care pleacă din pragmatica migraţiei şi a încorporării sociale. Statusul basarabenilor este de asemenea diferit faţă de musulmani. În timp ce musulmanii sunt văzuţi ca studenţi avuţi, moldovenii trebuie să îşi construiască o poziţie socială într-un context economic advers şi cu limitări instituţionale mari. Drept pentru care basarabenii se plâng că deşi sunt români, drepturile lor sunt aproape aceleaşi ca ale studenţilor musulmani. Accesul lor la autorităţile locale însă este direct, datorită existenţei GIB, care este cooptată cu ocazia diferitelor acţiuni culturale locale. Activismul în cadrul unor NGO-uri locale oferă basarabenilor posibilităţi suplimentare de socializare şi potenţiale oportunităţi economice, de aceea unii dintre studenţii intervievaţi au activat şi în alte ONG-uri din Cluj.

Concluzii

Imigraţia studenţească la Cluj este un fenomen aflat la început dar care în ultimii ani începe să ia amploare. Oportunitatea de a studia la costuri de viaţă mici, un mediu tolerant şi divers reprezintă pentru studenţii din ţări musulmane o ocazie de a obţine o diplomă recunoscută în Franţa sau în orice altă ţară din Uniunea Europeană. Pentru studenţii moldoveni a studia la Cluj este o chestiune de prestigiu dar şi o şansă de construi un viitor în România sau într-o ţară din vestul Europei. Studenţii musulmani dar şi cei moldoveni percep Clujul ca un oraş primitor, tolerant în care se pot integra cu uşurinţă. Modalităţile de incorporare prin relaţii cu cunoştinţele de la facultate pentru studenţii musulmani şi prin implicare civică în cazul moldovenilor indică importanţa motivelor care stau la baza emigrării către o altă ţară, motive care nu sunt doar economice ci reprezintă o întrepătrundere de factori instituţionali şi culturali ce descriu contextul ţării gazdă.

Referinţe

Chiriac, Marian and Monica Robotin. 2006. Necunoscuţii de lângă noi: Rezidenţi, refugiaţi, solicitanţi de azil, migranţi ilegali.[ http://www.edrc.ro/docs/docs/necunoscutii_2006_final.pdf], 3 decembrie 2010.

Cluj4all. April 7, 2010. Creşte numărul imigranţilor în Cluj! [http://beta.cluj4all.com/stiri/stirile-zilei/creste-numarul-imigrantilor-in-cluj/], 4 decembrie 2010 .

Etves, Antoaneta. 2008. Numărul studenților străini s-a dublat. în Cotidianul.ro [http://old.cotidianul.ro/numarul_studentilor_straini_din_romania_s_a_dublat-44485.html], 13 ianuarie 2011.

Institutul Naţional de Statistică. 2008. Anuarul Statistic. [www.insse.ro/cms/rw/pages/anuarstatistic2008.ro.do], 10 Februarie, 2011.

Popa, Adrian M. 2009 January 9. Musulmanii de la poalele Feleacului.  în Monitorulcj.ro [http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/musulmanii_de_la_poalele_feleacului_55507.html] , 13 ianuarie 2011.

 



[1] Toma Burean este cadru didactic în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi student doctorand în cadrul Graduate School for Social Research, Polish Academy of Sciences, Varşovia, Polonia.

[2] Remus Gabriel Anghel, dr., este cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj Napoca.

[3] În acest articol numele persoanelor intervievate sunt fictive.